SI2 – Proiectarea BDOO – componentă a sistemului informatic

Posted by Strainu on March 28, 2010
Referate, Romana

Descriere: Proiectarea BDOO – componentă a sistemului informatic
Materie: Sisteme Informatice 2
Referat făcut la master (Managementul Informatizat al Proiectelor, ASE).

Download (toate referatele sunt distribuite sub Licenţa CC-BY 3.0)

Mai jos aveți la dispoziție o variantă text a referatului. Vă rugăm să rețineți că această variantă nu are nici un fel de formatare sau poze. Unele caractere pot să nu fie arătate corect. Pentru varianta integrală vă rugăm să downloadați referatul.

Sisteme informatice 2

~ Proiectarea BDOO – componentă a sistemului informatic ~

Bucureşti 2010
1. Modelarea proceselor de afaceri

Figura 1: Diagrama sintetică a fluxului informaţional

Figura 2: Diagrama detaliată a fluxului informaţional

Activităţile în cadrul unei organizaţii sunt grupate în jurul proceselor (de afaceri). Un proces reprezintă o secvenţă de activităţi necesare a fi întreprinse pentru obţinerea unui rezultat. De exemplu, procesul de acordare a unui credit în cadrul unei instituţii de finanţare este un asemenea proces.
Procesele există cu mult înainte de apariţia uneltelor IT şi a disciplinelor conexe. Importanţa managementului prin procese creşte în schimb o data cu implementarea acestor unelte. Astăzi, managementul proceselor de afaceri (en. Business Process Management – BPM) nici nu mai poate fi conceput fără o infrastructură IT.
Implementarea BPM în întreprindere începe de obicei prin modelarea proceselor de afaceri.
Activitatea afacerii şi infrastructura IT sunt aliniate dacă procesele ce o descriu pe prima sunt facilitate eficient de cea de-a doua. Menţinerea alinierii soluţiilor software cu dinamica afacerii este o problemă dificilă şi principala cauză a eşuării implementărilor IT în întreprindere.
Scopul proiectului este modelarea procesului de afaceri în cadrul societăţii Alfa, care are în vedere asigurarea monitorizării activităţii  de desfacere şi sporirea eficienţei.
Societatea are în vedere creşterea profitului ocupându-se de îmbunătăţirea calităţii produselor, stabilindu-şi astfel un program de retehnologizare în care va prevede măsuri cu caracter managerial, tehnice şi tehnologice, organizatorice şi financiare.
Pentru optimizarea activităţii sale, societatea va realiza un studiu de fezabilitate ce va cuprinde un grup de activităţi care să certifice dacă propunerile privind realizarea unui nou sistem sunt viabile. Se studiază în acest sens şi impactul noului sistem în raport cu beneficiarii lui.
O altă activitate este cunoaşterea activităţii  desfăşurate  în sistemul  economic, punându-se accentul pe activităţile de bază ale organizaţiei, care fac obiectul sistemului condus.
Documentele de bază utilizate pot fi: ROF, ROI, statutul de funcţionare al societăţii.
Din aceste documente  se pot obţine informaţii referitoare la funcţiile, activităţile şi modul de realizare a lor; relaţiile funcţionale dintre compartimente; atribuţiile ce revin compartimentelor; descrierea activităţilor care fac obiectul studiului preliminar.

2. Modelarea cazurilor de utilizare
Figura 3.1: Diagrama cazurilor de utilizare pentru aprovizionare
Figura 3.2: Diagrama cazurilor de utilizare pentru vânzare
Figura 3: Diagrama cazurilor de utilizare
Diagrama cazurilor de utilizare pentru aprovizionarea magazinului
Cel mai important caz de utilizare îl reprezintă planul de vânzări. În elaborarea sa sunt implicaţi directorul de vânzări şi cel de marketing. De acest caz depinde un altul, elaborarea planului de aprovizionare, la care participă directorul de vânzări şi responsabilul cu aprovizionarea.

Un alt caz de utilizare îl reprezintă determinarea necesarului de produse, care este făcut de responsabilul de aprovizionare şi administratorul depozitului. Prospectarea pieţei este un caz de utilizare ce conţine alte 3 cazuri: identificare ofertanţi, cerere oferte și alegere furnizor. La toate acestea participă responsabilul cu aprovizionarea; în plus, la alegerea furnizorului mai participă și directorul financiar.

În cazul în care prospectarea pieţei are loc cu succes, urmează contractarea produselor, care este într-o relație de extensie cu cazul de utilizare anterior. În acest caz de utilizare sunt implicați directorul financiar și responsabilul cu aprovizionarea.

Diagrama cazurilor de utilizare pentru vânzarea din magazin
Pe partea de vânzare există un singur caz de utilizare, și anume vânzarea produsului. Acesta include alte 3 cazuri: comanda, plata și livrarea și implică vânzătorul și clientul. Comanda include și ea alte 2 cazuri: adăugarea în coș și ieșirea din magazin (check-out). Clientul este bineînțeles implicat în aceste cazuri, alături de vânzător.

Plata este generată de client și de funcţionarul bancar, iar livrarea este făcută de către administratorul depozitului. În urma livrării, clientul poate decide că nu este mulțumit de produs, așă că poate avea loc un retur.

3. Modelarea structurii statice a sistemului

Pentru modelarea structurii statice a sistemului avem nevoie de diagrama claselor. Această diagramă conţine clase şi asocieri între clase, dar nu descrie modul în care clasele interacţionează între ele şi au un anumit comportament. O clasă este un model pentru obiecte cu structură, comportament şi relaţii similare. Fiecare clasă are un nume, atribute şi operaţii.
Construirea diagramei claselor presupune în primul rând identificarea claselor din sistem.
Astfel am identificat următoarele clase:

Figura 4: Clasele de obiecte

A rezultat următoarea diagramă a claselor:
Figura 5: Diagrama claselor

Construcţia diagramelor de clase are loc în faza de elaborare a sistemului informatic fiind cele mai importante din aceasta fază.
Selectarea claselor necesită anumite deprinderi.  O abordare metodică a determinării claselor ce modelează soluţia unei probleme informatice este aceea de a extrage substantivele esenţiale din documentul de specificaţie.  O metodă mult mai rapidă este aceea de a extrage toate substantivele care apar în diagrama de cazuri de utilizare (atât în denumirile actorilor cât şi a cazurilor de utilizare).  După dobândirea unei anumite experienţe în domeniu, în acest proces de selectare a substantivelor intervine şi o filtrare a acelor substantive care nu vor reprezenta clase „bune” (multe dintre acestea reprezintă de fapt atribute ale unor alte clase din domeniul problemei: ex. cont bancar).
O dată completată lista iniţială de substantive se vor aplica o serie de 7 reguli de filtrare.  Se vor elimina toate clasele-candidat care au una dintre următoarele caracteristici:
1.Este redundantă: două substantive care reprezintă acelaşi lucru sunt redundante
2.Este irelevantă: substantivul nu este relevant pentru sistemul modelat (clasa ‘Loc’ nu este relevantă pentru un sistem de rezervare de bilete de avion, însă poate fi relevantă pentru un sistem informatic de proiectare a avioanelor)
3.Este atribut: substantivul reprezintă mai degrabă un atribut al unei clase decât o clasă în sine (ex. cont bancar)
4.Este operaţie: substantivul exprimă un calcul sau proces care trebuie realizat (ex. calcul discount)
5.Este rol: substantiv exprimă o stare a unui obiect (ex. maşină bună)
6.Este eveniment: (ex. listarea trebuia făcută o dată pe săptămâna – săptămâna nu reprezintă un nume de clase)
7.Este construcţie de implementare: denumeşte un dispozitiv fizic imobil utilizat de sistem (ex. imprimantă). In aplicaţiile în timp-real se utilizează modelarea prin clase a acestor dispozitive, proces care poartă numele de reificare.

Se observă clasele şi relaţiile dintre ele. Astfel, clienţii plasează comenzi angajaţilor care au anumiţi superiori. Între clasa Client şi clasa Comenzi se observă o clasă asociată care are următoarele atribute: cantitatea comandată, preţ unitar şi totalul comenzii. În continuare, între clasa Angajaţi şi clasa Magazine există de asemenea o clasă asociată cu următoarele atribute: date personale, telefon, ore suplimentare etc. Aceeaşi situaţie o observăm între clasele Produse şi Vânzări, şi Vânzări şi Clienţi.
Această diagramă poate fi completată şi cu alte clase care rezultă din  realizarea altor diagrame şi apoi transpusă într-un limbaj de programare corespunzător.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.