Romania

Bureaucraucy 101: how to register a car in Romania

Posted by Strainu on March 11, 2013
Society / No Comments
Administratia Financiara Sector 6

Photo: Răzvan Lerescu

I wanted to write this article for a while now, but got delayed so now it’s about the old auto tax in Romania (it kinda changes every year). Still, I doubt that much has changed about the people there.

A few months ago I bought a new car and went to register it. I had heard beforehand about the bureaucracy at the Ministry of Finance, and I was prepared to wait for a while. Still, in the hope that I would get away cheap, I went to the Treasury next to my home, but it turns out that first I had to have my tax calculated (even if it’s a simple formula and there is an online calculator for it). We’ll call this office 1.

So the next step is to go to the place where they could calculate it. There you have to go to a room(office 2) in order to get a form which you can’t find online despite the law requiring all such forms to be online; you have to fill the form and return it to the same office along with the other 5 copies of different documents you need in order to justify the request. They will give you a registration number, a place (office 3) and a time (or should I say deadline? I would hate to find out what happens if you miss that time) when you can pick up the paper.

When you come back, you find out that 10-15 other people were called at the exact some time (which, by the way, is in the middle of the day). After waiting for half an hour outside office 3, you finally get the paper that says how much you have to pay signed by no less than 3 different people.

From there, you go to the cashier to pay (office 4). Except… you can’t 🙂 Turns out the cashier is not actually a cashier (i.e. she can’t handle cash), so she only prints the receipt, signs it and then passes it to her colleague at office 5, which takes the money and signs the receipt again. And with that, you’re finally done with the Ministry of Finances, you can move on to the Ministry of Administration to actually register the car.

All in all, in order to pay some money you need to go to their offices in 3 different days (well, actually 2 once you know the drill), involve 7 people from 5 different offices, and move lots of papers with lots of signatures on them around. I think only writing and printing those papers costs more than 1% of the sum I paid. The salaries, building maintenance etc. are on the top of that. All this could be done instead with a single server and a website where you could upload a scan of your car’s identity card and pay the amount online. But not in today’s Romania.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , ,

New adventures with the Romanian funds

Posted by Strainu on April 05, 2009
Personal, Society / No Comments

After the bad experiences I had with BTAM, I decided to try my luck with the Asset Management division of the biggest romanian bank, BCR. As with most bank-owned funds, you can buy units from the bank itself.

So I went to one of the big branches, I went in and asked where I could buy some units from their funds. The young lady at the reception pointed me to the manager’s office (which was on another entrance). It seemed that I could only buy units from the manager… whatever. I went to the office where I was met by an old, respectable lady which politely asked me if I had an account at the bank. When I said “no”, she asked for my ID so she could open one, because “fund units can only be paid for by bank transfer”. Considering my past experiences with that bank, I took my ID and left right in that moment.

That could have been the end of it, but based on my experience with BTAM, I decided to write them an email. After about a week, in which the email passed by 4 of their employees (ofcourse, the headers were still there), I received an email from someone apologizing for the problem and inviting me to contact them in order to buy those unit. I suppose that in the banks, an email is not yet considered as a valid mean of contact…

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , ,

Weekend Trip: Buzău – Meledic, Muddy Volcanoes, Siriu Dam, Eagles’ Lake

Posted by Strainu on October 28, 2008
From Bucharest / No Comments

The road
Map

The quality of the roads on our path are very different. Until Buzău there is a European road, with 1.5 lanes. No problems there, most of the slower drivers go on the emergency lane, so you can overtake them without passing the middle of the road. Beware of the fixed and mobile radars.

From Buzău up until 10 km from the Meledic Plateau, the road is narrow, but in pretty good state. The same can be said about the road to the Siriu Dam.

The rest of the way is bad to desastrous. You have everything from country tracks to (theoretically) paved roads, where the asphalt is just a distant memory. If you want to get to the Live Fire (near Meledic), I strongly recommend a 4×4, even if any car will get you there if you hate it hard enough. 😛

Rating: ★★½☆☆

Accommodation

You can find hotels in Buzău and cabans and local homes on the rest of the road. The prices range from affordable to medium, but the quality is poor to none.

Rating: ★☆☆☆☆

What to see

Starting from Buzău, you can go to the Meledic plateau, home to some interesting salt formations, several salt caves (which hold some length records) and the only sweet water lake in the world to be formed on a salt mountain.

MeledicMeledicMeledicMeledicMeledic

From there you can go to the Muddy Volcanoes. It’s perhaps the best known tourist attraction in Buzău County. Beware not to fall in one of them. 😛 They’re not hot, so you’ll probably survive (if there is someone to pull you out), but you’ll have to be hosed before the mud dries.

Vulcanii NoroioşiVulcanii Noroioşi

The Siriu dam is one of the biggest rockfill dams in Romania. It’s placed on the Buzău River, near Siriu. From there, you can escalate the Podu Calului, Siriu and Monteoru mountains. It’s also the starting point to the shortest road to the Eagle’s Lake.

Barajul SiriuBarajul Siriu

Rating: ★★★½☆

Alternatives

A weekend at Horezu, in Oltenia, could be more to your liking.

Overall Rating: ★★½☆☆

Links

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , , , , , ,

Despre “ei”, “noi” şi “eu”

Posted by Strainu on June 10, 2008
Personal, Romana / 3 Comments

Ăsta e un post pe care îl planific de ceva timp. M-am hotărât să-l scriu acum, că tot îşi prezintă şi Adi impresiile. Am mai fost plecat prin ţări străine, şi după cum am mai zis, momentan îmi pierd vremea pe lângă Paris. Am avut deci ocazia să văd cum e la “ei” şi ca turist, şi ca imigrant (sau aproape).

Ca să fie clar de la început:

  • da, sunt subiectiv (înclinat spre patriotism) dar nu destul încât să mă orbească complet.
  • am vorbit şi cu alţi oameni, unii care vor să plece, alţii care vor să rămână sau să se întoarcă în ţară, aşa că mi-am făcut o imagine (incompletă) despre ce idei umblă prin capul colegilor mei.
  • refuz să compar mere cu pere. N-are sens să compar Bucureştiul cu un oraş oarecare de provincie sau un bilet “no exchange, no refund” cu unul pe care poţi să-l schimbi.

Adi zice în articolul lui că “suntem cu 50 de ani în urmă”. Sunt şi nu sunt de acord – mai exact cred că vest-europenii nu au fost niciodată acolo unde suntem noi acum 🙂 Ei au avansat în mod natural, n-au avut creşteri de salarii de 25% pe an şi căderi ale monedei naţionale de 50% într-o zi (cel puţin după război). Dar dacă e să ne luăm după lucrurile palpabile – mari investiţii în infrastructură, sănătate, speranţă de viaţă – suntem cam unde erau ei prin 1970: acum 40 de ani! Ştiu ce gândiţi şi sunt de acord: ce mi-e 40, ce mi-e 50. 😀 Ce mi-e clar e că nu trebuie să urmăm neapărat acelaşi drum pe care l-au parcurs ei de atunci. Putem găsi unul mai bun. 🙂

Nu pot să fiu de acord cu afirmaţiile de genul “acolo totul merge cum trebuie”. Mai sunt şi oameni care parchează aiurea, mai sunt şi gropi, şi mâncare stricată prin supermarketuri, beţivi, nesimţiţi, birocraţie, etc.

Într-o vineri acum 2 săptămâni i-a chemat cineva pe cei de la EDF (Electrica lor) lângă căminul meu. Au venit băieţii cu nişte aparate, au măsurat ceva, au tras un cerc cu spray-ul pe asfalt şi au plecat. A doua zi (sâmbătă) seara, în locul cercului era o mare groapă, cu diferitele straturi care formau baza şoselei scoase frumos (şi separat) pe margine. Mi-am zis “vezi măh, aşa se face… bravo lor.” Doar că am vorbit prea repede – de atunci n-am mai văzut niciun muncitor pe acolo. Groapa e tot aşa şi habar n-am dacă au terminat reparaţia. Diferenţa e că la noi asta e normalitatea, la ei e excepţia.

Cât despre diferenţele de preţuri, depinde de ce cumperi. Dacă la chirii aproape i-am ajuns (minim 400 € pentru o garsonieră cu bucătărie şi baie în Bucureşti, 600 € în Paris – de obicei doar cu duş), la preţul de vânzare suntem încă departe. Vi se pare că ne apropiem cu 2000 €/mp în Crângaşi? În Paris media e de 6000, minimul pe la 5000 – şi creşte. Nici suburbiile comparabile (nu intrăm in Seine Saint-Denis, un fel de Ferentari) nu scad cu mai mult de 500 €/mp preţurile. Mâncarea nu e mult mai scumpă la “ei”, dar transportul public e de 2 ori mai scump. Toate preţurile sunt verificabile, google it.

Şi atunci, ce să fac eu, ca viitor proaspăt absolvent cu sub 1 an experienţă? Studii în străinătate, job în străinătate sau job în România?

Studii (după diplomă – master sau doctorat adică) nu prea merită să faci dacă nu vrei să faci o carieră academică sau dacă nu te dau banii afară din casă – majoritatea burselor sunt de 7-800 de euro pe lună, ceea ce acoperă strict casa, masa şi transportul, iar suplimentul la salariu e mai mic decât sporul de vechime pe care îl acumulezi în timpul ăsta. So no fun for foreign students. 🙂

Mai rămân joburile. În România, un IT-ist poate să câştige cam 1000-1500 de euro, în funcţie de ce face. În Franţa, nefiind absolvent al unei Grande Ecole (universităţi de elită), un salariu realist e de 2000-2500€.
În Olanda şi Germania e cam la fel din ce spune lumea. Avem deci o diferenţă de vreo 1000€ pe lună. Mult, s-ar spune… Între diferenţele de chirie, mâncare, transport, tot rămâi cu vreo 3-500 în plus la sfârşit.

Dar care-i treaba dacă ai un apartament în România? Dispare chiria şi ajungi să plăteşti cam acelaşi lucru, +/-100€.

Doar că partea financiară nu e totul în viaţă, trebuie să-ţi mai şi placă cum trăieşti. Unii zic că în România e sclavie, că se fac multe ore suplimentare, etc. Ore suplimentare se fac peste tot însă, câte eşti dispus să faci depinde numai de tine. Alţii colegi zic că sunt alte posibilităţi de distracţie în Paris – concerte, parcuri de distracţie, etc. Sau dimpotrivă, că acasă pot să ceară mâncare de la părinţi, că au deja un job stabil, că sunt mai multe oportunităţi în România, etc. Am mai auzit şi argumente care ţin de religie sau relaţii sociale.

Ce e sigur, e că fiecare om trebuie să socotească pentru el, şi cu creierul şi cu inima. Eu mă întorc. Voi?

UPDATE: Mi s-a atras atenţia că am uitat de America. America e un caz special. Acolo şi salariile şi preţurile par să fie mai mici (în acest moment). Despre partea aia a “lacului” nu am foarte multe informaţii, pentru că nu mă pasionează DELOC să plec pe partea cealaltă a planetei, aşa că nu m-am interesat. Ştiu doar că în SUA e greu de obţinut permisul de muncă. Poate Canada…dacă rezişti la frig, distanţă şi o societate foarte diferită de cea europeană.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , , ,

Diferenţe

Posted by Strainu on February 07, 2008
Romana, Society / 1 Comment

N-am prins chiar tot ce vedeţi acolo, dar oricum mă simt 🙂

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , ,